SCOALACOSTESTI1

SCOALA COSTESTI

vineri, 3 iulie 2009

Felicitari!

http://admitere.edu.ro/2009/staticRepI/j/

Ministerul Educatiei a afisat, joi dupa amiaza, rezultatele primei etape a admiterii computerizate in liceu. Cu cea mai mare medie de admitere s-a intrat la Colegiul "Ghica Voievod" din Dorohoi si Colegiul "Mihai Eminescu" din Botosani, media fiind 9,93. Cu cea mai mica medie, respectiv 3,96 s-a intrat la Scoala de arte si meserii din localitatea Roma. Un numar de 48 de elevi, printre care si candidati cu medii de peste 7, au ramas nerepartizati in prima etapa.

Candidatii de la Scoala cu clasele I-VIII ,, Petru Suster " Costesti nu au ramas nerepartizati!
Felicitari tuturor!

Mesaj pentru viitorii liceeni:

,,Gandeste-te ca-n viitor
Viata-i doar o clipa
Ce trece repede, usor
Pe-a timpului aripa.
Deci cauta s-o traiesti din plin
Asa cum iti e data
Caci toate-n viata mai revin
Dar viata niciodata!

Sa ai curajul sa spui DA!
Sa ai curajul sa spui NU!
Si-n fiecare clipa grea
Sa fi mereu acelasi TU!
Sa stii sa crezi cand altii TE INSEALA!
Sa te ridici cand altii TE DOBOARA!
Sa poti pastra ce altii vor SA ALUNGE!
Sa stii sa razi CAND SUFLETUL ITI PLANGE!
Si cald tu sa ramai, chiar daca afara ninge!
ACEASTA-I ARTA DE-AI INVINGE!!! "

joi, 7 mai 2009

Tezele cu subiect unic la limba si literatura romana clasa a VIII-a

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Disciplina limba şi literatura română Varianta 9
1
Teza cu subiect unic pe semestrul al II-lea
Disciplina limba şi literatura română
Clasa a VIII-a Varianta 9
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
Subiectul I (60 de puncte)
Citeşte cu atenţie textul dat:
- Rezultatul concursului! strigă solemn prezidentul* comisiei. S-au prezintat doi concurenţi: d.
Niţă Ghiţescu şi Ghiţă Niţescu. A reuşit domnul...
- Domnul?... întrebară într-un glas cei doi concurenţi.
- Domnul Ghiţă Niţescu.
- Daţi-mi voie, domnule director, zise Niţă atins, pe când Ghiţă nu ştia ce să crează; trebuie să
fie o greşeală! Poate că n-aţi văzut bine probele!
- Cum? întrebă aspru directorul, prezidentul comisiei.
- Slavă Domnului! adăugă Niţă... ne cunoaştem ce putem... Trebuie să fie, nu Niţă Ghiţescu, ci
Ghiţă Niţescu.
- Domnule! Nu-ţi permit să fii rău-crescut!... mă-nţelegi? Am zis bine: a reuşit d. Niţă Ghiţescu!
Dar, d. Ghiţă Niţescu nu s-a lăsat biruit de asprimea d-lui prezident al comisiei; foarte obraznic,
a strigat şi mai tare:
- Nu se poate, domnule director! v-aţi înşelat! uitaţi-vă la probe!
Tonul cu care a zis „uitaţi-vă la probe!” a făcut un efect straniu asupra superiorului: i-a impus,
parcă; acest domn a răspuns:
- În fine, errare humanum est*. Să vedem...
Şi zicând acestea, a scos din buzunar un plic, pe care camaradul lui Niţă-l cunoştea bine, şi a
tras din el o scrisorică; s-a uitat pe ea cu băgare de seamă şi, cu tonul mult mai blând, zâmbind:
- Ştii că ai dreptate dumneata?... Aşa e!... Vezi?... confundasem... În adevăr, a reuşit d. Ghiţă
Niţescu.
- Aşa da! a răspuns plin de satisfacţie d. Niţă Ghiţescu.
Şi d. director, grav, se retrase-nchizând uşa.
(I.L.Caragiale, Triumful talentului)
* errare humanum est (lat.) – a greşi este omeneşte
Scrie, pe foaia de teză, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
A.
1. Transcrie, din textul marcat cu chenar, un nume predicativ, un complement indirect
şi un complement circumstanţial de mod. 6 puncte
2. Precizează felul propoziţiilor subordonate, subliniate în textul dat. 6 puncte
3. Transformă atributul subliniat din enunţul a făcut un efect straniu
în propoziţie subordonată atributivă, precizând două
dintre modificările care au loc prin expansiune. 6 puncte
4. Contrage subordonata circumstanţială de timp pe când Ghiţă nu ştia,
precizând două dintre modificările apărute prin acestă transformare. 6 puncte
5. Motivează folosirea cratimei în structura …se retrase-nchizând uşa. 6 puncte
B.
6. Formulează ideea principală din fragmentul marcat cu chenar. 6 puncte
7. Precizează o modalitate indirectă/ un procedeu indirect de caracterizare
a unui personaj din textul dat. 6 puncte
8. Explică semnificaţia din context a exclamaţiei Poate că n-aţi văzut bine probele! 6 puncte
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Disciplina limba şi literatura română Varianta 9
2
C.
Scrie un text de 15 – 20 de rânduri, în care să-ţi exprimi opinia despre semnificaţiile sau despre
mesajul fragmentului citat din opera literară Triumful talentului, de I.L.Caragiale (formularea clară/
logică a opiniei, motivarea acesteia, prin referirea la textul dat). 12 puncte
Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării
punctajului pentru redactare, compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
Scrie o compunere în care să caracterizezi un personaj dintr-un roman studiat/ din
fragmentele studiate de tine la şcoală. În redactarea compunerii, vei avea în vedere:
- precizarea, însoţită de exemple, a patru mijloace/ procedee de caracterizare a personajului din
romanul ales;
- numirea a patru trăsături (fizice şi/ sau morale) ale personajului pentru care ai optat;
- ilustrarea trăsăturilor, prin referire la două scene/ la două situaţii semnificative sau prin citate
comentate ;
- prezentarea relaţiilor dintre personajul ales şi un alt personaj al romanului.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 16 puncte
pentru conţinut (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă rezolvată) şi 14 puncte pentru redactare
(unitatea compoziţiei şi coerenţa textului - 3 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul
adecvate conţinutului - 3 p.; ortografia - 3 p.; punctuaţia - 3 p.; aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, compunerea trebuie să aibă cel puţin
20 de rânduri scrise.

Tezele cu subiect unic la limba si literatura romana clasa a VII-a

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Disciplina limba şi literatura română Varianta 9
1
Teza cu subiect unic pe semestrul al II-lea
Disciplina limba şi literatura română
Clasa a VII-a Varianta 9
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (60 de puncte)
Citeşte cu atenţie textul dat:
În decursul povestirii se strecuraseră câteva cuvinte neobişnuite pe vremea aceea, adică
acum peste o jumătate de secol, pentru un elev de clasa a II-a secundară*. Repet, pe vremea
aceea, pentru că cei de azi [...] au un vocabular cu mult superior al unui elev de clasa a II-a din
1920!
Astfel, am întâlnit cuvinte ca: monotonia* pădurilor, arbori gigantici, aspectul... şi altele, la
care [profesorul] mă oprea şi-mi cerea să le explic...
Dar, după ce terminai de explicat nu mai ştiu ce cuvânt anume, el mă întrebă rar şi apăsat,
cum obişnuia să vorbească:
― Ei, ce crezi tu?... este bine să întrebuinţăm cuvinte ca acelea pe care le-am citit şi le-am
explicat, cuvinte nu prea înţelese de toţi, când avem cuvinte curat româneşti, care pot fi foarte bine
puse în locul acestora? Nu era mai frumos şi mai limpede să se spună „înfăţişare”, în loc de
„aspect”? ...sau „arbori uriaşi”, în loc de „gigantici?” ...ă?
― Ba da, domnule profesor, răspunsei eu, fericit că mi se dă prilejul să stau ceva mai mult de
vorbă asupra acestui interesant subiect [...]. Şi mai cu seamă nu este bine şi nici frumos să
întrebuinţăm în vorbire cuvinte franţuzeşti în loc de româneşti, cum au obiceiul unele cocoane din
ziua de azi!
― Ei, făcu el amuzat*, asta cam aşa e!
(Grigore Băjenaru, Cişmigiu & Comp.)
* clasa a II-a secundară – corespunzătoare clasei a VI-a de astăzi
* monotonie, s.f. – lipsă de varietate, uniformitate
* amuzat, adj. – vesel, distrat
Scrie, pe foaia de teză, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
A.
1. Transcrie, din textul marcat cu chenar, un pronume interogativ,
un pronume personal şi un adverb relativ. 6 puncte
2. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate:
…se strecuraseră câteva cuvinte neobişnuite. 6 puncte
3. Alcătuieşte un enunţ în care substantivul cuvânt să aibă funcţia
sintactică de complement indirect. 6 puncte
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor/ a structurilor subliniate: este bine
să întrebuinţăm cuvinte ca acelea pe care le-am citit. 6 puncte
5. Motivează folosirea virgulei în următorul fragment:
― Ei, făcu el amuzat. 6 puncte
B.
6. Menţionează două trăsături ale genului epic, prezente în textul dat. 6 puncte
7. Transcrie un scurt fragment în care este folosită o modalitate directă/
un procedeu direct de caracterizare a unuia dintre personajele textului dat. 6 puncte
8. Formulează o idee principală din fragmentul marcat cu chenar. 6 puncte
C.
Scrie un text de 10 – 15 rânduri, în care să-ţi motivezi opinia despre răspunsul dat de elev
(personaj în fragmentul de mai sus), la întrebările profesorului. 12 puncte
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Disciplina limba şi literatura română Varianta 9
2
Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării
punctajului pentru redactare, textul trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Scrie o compunere de cel puţin 20 de rânduri, în care să caracterizezi personajul preferat
dintr-o nuvelă studiată. În redactarea compunerii, vei avea în vedere:
• precizarea, însoţită de exemple, a două mijloace de caracterizare (directe şi/ sau indirecte) a
personajului preferat din nuvela studiată;
• numirea a patru trăsături fizice şi/ sau morale ale acestui personaj;
• ilustrarea trăsăturilor pe care le-ai numit, prin citate comentate sau prin referire la întâmplări/ la
situaţii semnificative din nuvelă;
• prezentarea relaţiei dintre personajul preferat şi un alt personaj al nuvelei studiate.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 16 puncte
pentru conţinut (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă rezolvată) şi 14 puncte pentru redactare
(unitatea compoziţiei şi coerenţa textului - 3 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul
adecvate conţinutului - 3 p.; ortografia - 3 p.; punctuaţia - 3 p.; aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, compunerea trebuie să aibă cel puţin
20 de rânduri scrise.

marți, 14 aprilie 2009

la Botosani, primim Sfanta Lumina de la Ierusalim








Venirea Sfintei Lumini in mod suprafiresc la Mormantul Domnului este o minune dumnezeiasca necuprinsa de mintea noastra, care se repeta din an in an, in Sambata Mare, de aproape 20 de veacuri. Este cea mai mare minune din zilele noastre vazuta atat de credinciosi, cat si de necredinciosi. Este minunea care uimeste toata mintea si dovedeste oamenilor pana la sfarsitul veacurilor ca Hristos, lumina lumii si Mantuitorul sufletelor noastre, a inviat din morti a treia zi, daruind tuturor viata vesnica.
Despre felul cum se savarseste aceasta minune a aprinderii sau mai corect spus, a venirii Sfintei Lumini pe Mormantul Domnului, s-a scris prea putin. Nici in zilele noastre nu se vorbeste cat s-ar cuveni despre aceasta negraita minune. Poate tocmai pentru ca este o minune publica, vazuta de toti si verificata, asupra careia ortodocsii nu au nici o indoiala! Sau, poate, peentru a nu crea discutii si controverse omenesti inutile asupra acestei, sfinte minuni, Biserica Ortodoxa din Ierusalim nu accepta nici un fel de publicitate zgomotoasa, nici discutii si scrieri polemice despre Sfanta Lumina. Cine crede in Hristos si voieste sa vada o mare minune a zilelor noastre, cine doreste sa se intareasca mai mult in dreapta credinta, sa mearga la Mormantul Domnului de Sfintele Pasti si va vedea minune negraita.





Si acum sa relatam pe scurt cum se aprinde Sfanta Lumina la Sfantul Mormant. Sfanta Lumina se aprinde pe Mormantul Domnului nostru Iisus Hristos in Sambata Mare, ziua, intre orele 12.30-13.30, in timpul Vecerniei Mari. Se stie ca, de-a lungul secolelor, Sfanta Lumina nu se aprinde decat numai la ortodocsi, ca o dovada incontestabila ca numai ei pastreaza dreapta credinta apostolica. Este cea mai puternica dovada care marturiseste ca Ortodoxia este credinta cea adevarata.
Sfantul Mormant este controlat inca din noaptea Vinerii Mari, dupa prohod, de catre cativa politisti civili necrestini - un arab, un turc si o persoana din partea statului Israel. Ei verifica toate obiectele din interior sa nu aiba vreo sursa de foc, verifica lespedea Sfantului Mormant si controleaza corporal pe arhiereul grec care presara vata pe mormantul Domnului. Apoi se sting toate luminile si se pecetluieste usa Sfantului Mormant cu doua mari peceti, benzi de panza alba cu ceara si sigilii la capete, in forma de X. Gardienii raman de paza la usa Mormantului pana cand se aprinde Sfanta Lumina.
Procesiunea pentru Vecernia Sambetei Mari se formeaza la sediul Patriarhiei Ortodoxe. Toti slujitorii se imbraca in odajdii albe. La ora 9 dimineata procesiunea se porneste spre Biserica Sfantului Mormant. Inainte merg patru "dragomani", civili greci, in tintita speciala, cu toiege metalice in maini, pentru a anunta inceperea procesiunii: apoi urmeaza doi diaconi care duc pe maini Sfanta Cruce care are in ea lemn din Crucea Mantuitorului. Apoi urmeaza cortegiul sutelor de slujitori, care strabate culoarul viu al miilor de inchinatori, ce umplu toate ulitele, curtea, biserica, galeriile.
In biserica, slujitorii, in frunte cu Patriarhul, se opresc in fata Sfantului Mormant pecetluit. Apoi inconjoara de trei ori Sfantul Mormant pe partea dreapta, in sunetul clopotelor, cantand "invierea Ta, Hristoase. Mantuitorule, ingerii o lauda in ceruri si pe noi, pe pamant, ne invredniceste cu inima curata sa Te slavim". La a treia ocolire se canta imnul vecerniei de la vohod "Lumina lina a sfintei slave". Apoi patriarhul cu toti slujitorii se retrag in altarul bisericii ortodoxe de vizavi si stau in asteptare. Intre timp, vin diferiti delegati oficiali, autoritati locale si bisericesti armene, romano-catolice si copte. Miile de credinciosi stau cu felinarele speciale in maini sa duca acasa, in tara lor, Sfanta lumina. Cei mai multi insa, tin in maini cate un manunchi de 33 de lumanari albe, legate intre ele, pe care este imprimata icoana Invierii Domnului, ca sa le aprinda la vreme.
Acest manunchi simbolizeaza numarul anilor pe care i-a trait Mantuitorul pe pamant. Se face o tacere mormantala! Fiecare se roaga, fiecare asteapta cu emotie Lumina divina, fiecare sta concentrat in sine insusi, cuprins de fiorul tainic al minunii.
Pe la orele 11.30 vin de la Betleem cateva sute de arabi ortodocsi, sa ia Sfanta Lumina. Ei sunt foarte evlaviosi, dar si galagiosi in acelasi timp, inconjoara Sfantul Mormant, se roaga tare cu mainile in sus, se urca unii pe umerii altora, se agata de peretii baldachinului Sfantului Mormant, de jur-imprejur, ca albinele pe fagur, si ridica mainile, cerand Sfanta Lumina: "Doamne, trimite-ne din cer Lumina!".

In jurul orei 12, in timp ce preotii stau la vohod de la altarul Bisericii Invierii pana la Sfantul Mormant, patriarhul se dezbraca de omofor, de sacos si de mitra, si ramane numai in stihar alb, cu epitrahil, manecute si brau. Apoi este condus de doi diaconi si de eclesiarhul bisericii in fata Sfantului Mormant. Aici, mai intai este controlat peste tot de politisti necrestini, in prezenta reprezentantilor oficiali armeni, romano-catolici si copti, sa nu aiba vreo sursa de foc. Apoi patriarhul desigileaza usa Sfantului Mormant, prin ruperea pecetilor si intra in prima incapere, numita "Capela Ingerului", insotit, dupa traditie, de un arab musulman. Diaconii si eclesiarhul raman afara, la usa. Ceara de la cele patru sigilii se aduna intr-o cupa de argint si se duce la altar, unde se pastreaza pana la Pastele anului urmator.
Patriarhul intra apoi in a doua incapere si ingenuncheaza in fata lespedei Sfantului Mormant, iar musulmanul ramane in Capela Ingerului si supraveggheaza. Se sting toate lumanarile, candelele, luminile, in biserica se face o mare tacere. Emotia minunii cuprinde pe toti. Numai arabii agatati deasupra fac mereu semne de implorare a Sfintei Lumini. Se zice ca daca nu vin arabii sa se roage, intarzie venirea Sfintei Lumini. Tooti se roaga strigand "Doamne, da-ne Lumina!" "Sa vina Lumina!", "Trimite-ne din cer lumina!"
Dupa 15-20 de minute de fierbinte rugaciune, toata lumea din biserica observa o lumina puternica, ca o scanteie luminoasa de fulger, coborand in zigzag prin cupola mare a Bisericii, in multime se aud glasuri de emotie in toate limbile. Scanteia dumnezeiasca coboara deasupra Capelei Sfantului Mormant, ca un glob de lumina ce se sfarama in mici bucaati. Apoi intra inauntru ca o subtire raza de foc. coboara pe lespedea Mormantului si aprinde vata presarata deasupra. Deja vata si lespedea se incarca de o roua divina, in timpul rugaciunii. In aceasta clipa Sfanta Lumina a venit! Minunea s-a savarsit! Multimile asteapta cu nerabdare Sfanta Lumina, cu mainile intinse. Fruntile si obrajii tuturor sunt transpirate de emotia minunii! O mare bucurie si trezire spirituala se savarseste in inimile si constiintele tuturor.

Patriarhul aduna cu mainile vata aprinsa de o flacara galben-verzuie, care timp de cateva minute nu arde. Apoi pune vata aprinsa in doua cupe de aur cu gauri si iese in Capela Ingerului. Aici aprinde doua buchete maari de cate 33 de lumanari, in prezenta musulmanului, iar cupele aprinse le da, pe doua ferestre mici, afara, la cei doi diaconi ortodocsi. Acestia duc o cupa la Sfantul Altar, iar a doua la biserica Sfintilor Imparati Constantin si Elena de la Patriarhie. Apoi patriarhul iese in fata Sfantului Mormant cu cele doua faclii aprinse si striga de trei ori: "Veniti de luati lumina!"
Minunea continua, in clipa cand patriarhul iese din Sfantul Mormant, se aprind singure cele sase candele ale ortodocsilor de deasupra, o parte de lumanari din sfesnice si candelele din Altarul Bisericii Mari, sub privirile uimite ale tuturor. Apoi, doi diaconi iau pe patriarh si il duc in Sfantul Altar, in cel mult trei minute, toti credinciosii adunati aprind felinarele si buchetele de cate 33 de lumanari. Biserica este parca o flacara vie. Multi se ating de flacara cu fata, cu mainile, cu hainele, pentru binecuvantare, fara a se arde. Abia dupa cateva minute flacara arde in mod normal. Tot acum iau Sfanta Lumina de la patriarh, romano-catolicii, armenii si coptii si o duc in altarele lor. unde o pastreaza tot anul. La urma, patriarhul tine o scurta predica de multumita Mantuitorului si de intarire a credintei ortodoxe. Timp de doua ore se scurg zeci de mii de pelerini prin fata Sfantului Mormant, cu Sfantta Lumina in maini si cu caldura credintei in inimi. La orele 3 dupa amiaza Vecernia si procesiunea Sfintei Lumini iau sfarsit. Pelerinii se intorc la gazdele lor, cu fetele luminate si cu faclii aprinse, zicand fiecare in limba sa: "Slava Tie. Mantuitorule, pentru aceasta negraita minune!" In noaptea de Sfintele Pasti la ora 11 se pornesc din nou in mare procesiune, de la patriarhie spre Biserica Sfantului Mormant, toti slujitorii in frunte cu patriarhul, inainte merg cei patru dragomani, apoi saisprezece diaconi cu prapuri, doi diaconi cu Crucea mare de procesiuni, in care se afla lemn din Crucea Mantuitorului si, in continuare, preotii, episcopii, patriarhul si mii de credinciosi.La intrarea in marea biserica, intai se inconjoara de trei ori Sfantul Mormant cu crucea si cu faclii aprinse din Sfanta Lumina, cantand "Hristos a inviat din morti, cu moartea pe moarte calcand si celor din mormanturi viata daruindu-le". Apoi se citeste Evanghelia Invierii in fata Sfantului Mormant si se incepe slujba Invierii, dupa randuiala. In timpul cantarii fiecarei pesne, un arhiereu, cu cativa preoti si diaconi, cu Crucea si cu Sfanta Lumina in maini cadeste si inconjoara Mormantul Domnului. Dupa slujba Invierii se face in continuare Sfanta Liturghhie pe Sfantul Mormant. Slujeste patriarhul cu mai multi preoti si diaconi. Slujba este mareata, dumnezeiasca! Inimile tuturor simt din belsug bucuria Invierii. La ora 2 dupa miezul noptii. Liturghia Invierii ia sfarsit.

Despre Denii

Deniile din Saptamana Mare atrag o multime de credinciosi; se savarsesc in biserici incepand cu seara Floriilor, deci din duminica a sasea a postului, pana vineri seara, cand se canta si Prohodul Domnului.Deniile sunt slujbe care se tin dupa orele 18-19. Denia se deosebeste de priveghere, care inseamna tot slujba de seara, prin faptul ca se refera numai la utrenia savarsita seara. Cele doua denii din saptamana a cincea sunt utreniile zilelor de joi si sambata savarsite seara, in ajun. Slujba este o utrenie de post care inglobeaza in ea cele doua piese imnografice foarte importante si frumoase: Canonul cel Mare al Sfantului Andrei Criteanul, imnograf din secolul al VIII-lea (praznuit la data de 4 iulie) si Acatistul Bunei Vestiri, atribuit patriarhului Serghie al Constantinopolului (sec. VII). Prima piesa imnografica, cunoscuta si sub numele de Canonul de pocainta este alcatuit din 250 de imnuri sau strofe in care autorul exprima in forma intraripata zdrobirea inimii celui pacatos, constituind un imn statornic spre pocainta. Cea de a doua compozitie imnografica, Acatistul Bunei Vestiri, este un imn de lauda inchinat Maicii Domnului, alcatuit din 24 de strofe. Aceasta piesa imnografica da expresie sub forma poetica, invataturii Bisericii despre Maica Domnului. De luni pana vineri, in ziua cumplita a rastignirii, preotii rostesc rugaciuni rituale, canturi, citesc fragmente liturgice din Vechiul Testament (Psalmi, Profeti etc.), numite paremii. Cat despre Evanghelii, ele sunt randuite astfel ca in fiecare zi din Saptamana Patimilor sa se citeasca o anumita Evanghelie.Cele mai importante denii sunt cele de joi si vineri seara, cunoscute si sub denumirile de denia mica si denia mare. Cea de joi seara are ca elemente specifice, citirea celor 12 Evanghelii ale patimilor si scoaterea Sfintei Cruci in mijlocul bisericii. Cea de vineri seara se deosebeste de celelalte denii prin Cantarea Prohodului, si inconjurarea bisericii cu Sfantul Epitaf (cusatura sau pictura de mare frumusete care reprezinta scena punerii in mormant).Vinerea Mare este ziua de doliu a crestinatatii: atunci a fost rastignit Mantuitorul. De aceea, in aceasta zi, in orice biserica crestina din lume, nu se oficiaza slujba Liturghiei. Liturghia insasi inseamna jertfa si se considera ca nu se pot aduce doua jertfe in aceeasi zi. De aceea, Vinerea Mare este zi aliturgica.In schimb, vineri seara se oficiaza Denia Prohodului. Mai intai, tineri si batrani, in lant neintrerupt, trec pe sub masa plina de flori, masa ce simbolizeaza catafalcul Domnului. Pe ea este asternuta o fata de masa bogat pictata, cu punerea in Mormant a Mantuitorului (Epitaf), precum si Evanghelia impreuna cu Crucea. Apoi, preotii, strana si credinciosii canta Prohodul Domnului.

luni, 30 martie 2009

CONCURS NATIONAL PENTRU ELEVII DE NOTA 10!

Concurs National 4 de 10!
Scoala de Arte si Meserii Roma va fi gazda Concursului National 4 de 10, care se va desfasura in data de 4 aprilie 2009, incepand cu ora 9.00.

Fiecare scoala poate inscrie in competitie un singur echipaj compus din 4 elevi de nota 10 (un elev din clasa a V-a, unul din clasa a VI-a, unul din clasa a VII-a si unul din clasa a VIII-a).

Elevii pot avea profesori diferiti la clasa. Echipajul va fi coordonat de maximum 2 profesori de limba si literatura romana.

Probele de concurs sunt:

1. Probe scrise:

- Dincolo de cuvinte - analiza unui text literar la prima vedere

- Sah-mat birocratiei! - redactarea unor texte functionale

- Lumini si umbre - exercitii de gramatica

- Printre rafturi prafuite - raspunsuri la cinci intrebari referitoare la opera literara a lui I. L. Caragiale

2. Probe orale:

- S.O.S. opinia publica! - redactarea unui articol de ziar, a unei stiri radiofonice, a unei reclame, a unui banner.

- Hanul Ancutei - prezentarea unei naratiuni improvizate pe un subiect dat (Esti Fat- Frumos in fata cu balaurul, Esti reprezentant al copiilor din Romania la Unicef)

- Suflete de copil - recitarea unei poezii la alegere

- Cine sunt participantii? - prezentare originala a membrilor fiecarui echipaj

Fiind un concurs intre echipaje, elevii vor colabora pe tot parcursul concursului, dar fiecare elev isi va alege o proba orala si una scrisa de care sa fie responsabil.

Juriul va desemna echipa castigatoare care va participa la faza nationala, in aprilie, la Turda, judetul Cluj.

Profesori coordonatori : Nadina Nita si Roxana Neamtu.
Pentru inscrieri tel. 0231-544687. (S coala de Arte si Meserii Roma)
Mult succes tuturor echipelor!

marți, 17 martie 2009

16 Martie...,, zi istorica"


stiu ei de ce.....

De ce nu invata elevii???


Elevii nu invata pentru ca nu inteleg la ce le foloseste.....
Elevii romani nu sunt interesati sa invete pentru ca nu inteleg la ce le foloseste, in timp ce parintii sunt tot mai dezinteresati de situatia copiilor lor.

Cel putin acestea sunt concluziile unei cercetari efectuate de Centrul Educatia, in cadrul proiectului "Scoala asa cum este", informeaza Radio Romania Actualitati.

Potrivit opiniilor exprimate de profesorii care au participat la realizarea acestui studiu, elevii din generatiile actuale sunt mult mai inteligenti decat cei din generatiile trecute, dar mai putin interesati sa invete.

De cealalta parte, elevii spun ca profesorii cei mai apreciati sunt cei cu simtul umorului si care au o metoda mult mai relaxata de predare. In plus, acestia recunosc ca nu inteleg de ce trebuie sa invete si la ce le foloseste sa mearga la scoalaDin nefericire, concluzia generala reliefata de acest studiu este ca marea problema in invatamantul romanesc este lipsa de interes fata de educatie, la care contribuie din plin si parintii. Aceeasi cercetare a aratat ca parintii nu mai aloca suficient timp pentru discutii cu proprii copii si nu sunt interesati de ceea ce se intampla cu situatia lor la invatatura.

Autorii studiului sustin ca singura solutie pentru indreptarea acestei situatii din sistemul de invatamant romanesc, ramas mult in urma realitatii, este adaptarea acestuia la contemporaneitate.